• Jordan Retro
  • Jordan 12 Taxi
  • Lebron Soldier 7
  • Jordan Retro
  • Jordan 12 Taxi
  • Lebron Soldier 7
  • Cum poate sucul din grau verde sa stimuleze sanatatea?

    Ca o mare graminee cultivate in camp, cum ar fi orzul, ovazul si secara, graul verde apartine aceluiasi grup. Tipul care este folosit pentru a face sucul nu este crescut in aer liber, dar in sera pe suporturi speciale. Graul verde este uscat si deshidratat a timp de 60 de zile, iar acesta este folosit pentru suplimente nutritive. Acest suc de grau verde cand este combinat cu unele din fructele de padure, poate rezulta intr-o bautura extrem de bogata in clorofila. Aceasta bautura se crede ca ajuta la prevenirea cancerului, dar este si cunoscuta pentru a neutraliza multe dintre toxinele din organism, curata organismul si reduce rata de imbatranire. O multime de oameni sunt constienti de beneficiile sucului de grau verde dupa vizionarea unor reclame TV.

    Graul verde poate ajuta la un numar ridicat de boli grave, fapt demonstrat de cadrele medicale. Aceasta substanta bazata pe plante este frecvent folosita ca medicina si este cunoscuta pentru posedarea unor puteri de vindecare, cum ar fi si cele din planta de aloe vera. Este interesant de observat ca atunci cand pisicile sau cainii sunt bolnavi, ei tind sa mestece iarba. Graul verde este cunoscut pentru neutralizarea toxinelor din tubul nostru digestiv si din fluxul de sange. Cele mai multe enzime care sunt gasite in grau verde au puterea de a detoxifia cele mai cunoscute toxine si aditivi produse din dieta noastra de zi cu zi.

    Plantele verzi sunt pline de clorofila, care este cunoscuta ca fiind sangele lor. Clorofila si enzimele din graul verde pot fi distruse prin fierbere, prin urmare, este recomandat sa nu fierbeti graul verde, dar sa-l consumati proaspat. Un punct interesant este faptul ca multe animale care mananca iarba, rareori ajung sa aiba cancer. O cauza pentru aceasta este ca clorofila din plante este in forma proaspata si detoxifiaza organismul.

    Multi oameni au cumparat un storcator pentru a putea stoarce graul verde. Adaugarea de pulbere din grau verde la un suc de fructe va oferi o bautura in special racoritoare si sanatoasa. Aceste sucuri sunt pline de multe vitamine si minerale esentiale si poate contribui la sanatatea dumneavoastra.

    Efectul de curatare ale acestor sucuri este cunoscut de foarte multi ani. Multi medici recomanda sucurile naturale de fructe.

    Mai multe persoane care descopera aceste beneficii de sanatate o considera “superfood”. Incercati sa adaugati grau verde si pulbere de grau verde in dieta dumneavoastra de zi cu zi si beneficiile ei se pot vedea foarte rapid.

    La un clik distanţă

    Comerţul electronic, pe internet, cunoaşte un avânt nemaipomenit. Au apărut o sumedenie de magazine virtuale, care comercializeză orice şi care, prin firmele de curierat, îţi aduce produsul acasă, costând, paradoxal, mai puţin decât în magazinele clasice. Comercianţii virtuali oferă bonusuri, reduceri, vouchere, cupoane etc. într-un sistem elaborat, bazat sută la sută pe tehnici de marketing, compensând aşa-zisele pierderi la produs, din reclamă, taxă de raf sau deduceri fiscale, legale.Reduceri substanţiale se întîlnesc la produsele alimentare, la cosmetice, la detergenţi, băuturi, anvelope pentru maşină ori piese de schimb pentru acesta, la saltele şi la multe altele. Totul e să dai căutare pe Google şi să cauţi ofertele cele mai bune, lucru care te scuteşte de timp şi bani. Comerciantul modern ştie din experienţă că omul, prin definiţie, este comod, astfel că el nu face altceva decât să speculeze această înclinaţie, oferindu-i prilejul de a comanda de acasă, din fotoliu său, tentându-l cu o varietate de produse şi preţuri mici. Aşa se face că astăzi, pe drumurile proaste ale patriei, milioane de maşini transportă colete, mici sau mari, conţinând diverse produse, de la electronice la alimentare, de la papetărie la articole de mobilier sau grădină, de la peşte oceanic la suplimente alimentare, care sunt, de fapt, medicamente neomologate, dânnd un avânt nemainîntâlnit comerţului şi circulaţiei banilor. Este ştiut, deasemeni, că români au o grămadă de sărbători şi că în aceste zile comenzile cresc vijelios, proporţional cu reducerile, care sunt foarte diversificate şi care ating cote fabuloase pe internet. Cu aceste ocazii, oamenii acccesează şi alte sevicii conexe, cum ar fi centrele de înfrumuseţare, frizeriile cu progrmări on line, pensiunile, casele de vacanţă etc, de unde poţi comanda on line mâncare, băutură şi, în general, orice. De multe ori, datorită unei publicităţi agresive, de care este răspunzător tot internetul, oamenii năvălesc pur şi simplu în magazine pentru a prinde vreo reducere , fiind dispuşi chiar să-şi cheltuiască bani pe acelaşi produs, multiplicat de n ori. Dispariţia internetului ar echivala cu un dezastru pentru cei mai mulţi dintre noi, dar şi cu un declin economic de proporţii.“Internetul, spunea Dan Chişu, este un bombardament al posibilităţii de a câştiga.”iar Vasile Ghica îl completa ”S-ar putea ca după epoca Internetului, să revină cea de… piatră…”, iar George Prutenu aduga “Internetul este ca un oraş… Este acolo un moşneag foarte isteţ. I se spune Google… E spirt!”

    Carti on line

    Nu mi-am închipuit niciodată că voi apuca timpul să citesc o carte abstractă, fără coperţi din carton şi fără pagini foşnitoare de hârtie, cum mi-a fost dat să cunosc şi să citesc cărţile de-a lungul vieţii. Se pare însă că de la închipuire la realitate nu-i decât un pas, şi ceva timp, fiindcă azi am încercat şi lucrul acesta, citind online, dintr-o carte, găsită pe net, într-o bibliotecă virtuală, abstractă şi ea, precum cărţile care o compun. Internetul, am aflat răsfoind câteva pagini de web, a făcut posibilă, înfiinţarea unor magazine şi librării virtuale, din care poţi cumpăra cărţi puse pe un CD sau pe alt suport electronic, pe care le poţi citi sau frunzări direct de pe calculator, care nu ocupă loc şi nu se prăfuiesc precum cărţile de altădată. Nu mai vorbim despre preţurile modice ale acestora ori despre posibilitatea de a ţi le însuşi gratis, descărcând ori piratând, pur şi simplu, editurile, magazinele online de carte sau bibbliotecile virtuale. Ireală îmi apare şi deschiderea generoasă a unor website-uri care oferă gratuit, spre citire, cărţi din literatura română şi universală, acceptând doar să devii membru, fără nicio obligaţie, fără pierdere de timp şi fără  disconfortul deplasării la biblioteca publică din colţ, cum mi se întâmpla mie pe vremuri atunci când căutam vreo carte ori doream să citesc una. Cu toate acestea cartea virtuala nu are darul, întâlnit la cărţile clasice, de a-ţi crea senzaţia, deprinderea aceea incontrolabiă,  imposibil de reprimat, similară cu dependenţa pe care ţi-o dă drogul, a cititului, lecturiii. În cazul cărţii virtuale, fenomenul pare invers, de respingere, experimentat şi de mine întâmplător, fără să am ulterior dorinţa de a reveni Pe partea cealaltă, camera video, camera de filmat, în general, cunoaşte o recrudescenţă nemaiîntâlnită, în detrimentul cărţii, copiind aceaşi şi aceaşi realitate rece, comună şi respingătoare, netrecută prin filtrul minţii, care face diferenţa dintre cartea scrisă şi imaginea brută. Decădere cărţii, a interesului pentru carte, potenţat doar de câteva apariţii editoriale, aparţinând unor politicieni cunoscuţi, în favoarea mass media, este un semn al decăderii şi decadenţei societăţii româneşti, rămasă fără repere şi valori. Din negurile vremii răzbate , parcă în compensaţie, căldura  dogoritoare a viersului arghezian” Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.”

    Bătrâna doamnă

    De la teleguţa oltenească, la carul cu boi moldovenesc, reprodus splendid de însuşi Nicolaie Grigorescu, în 1899, la trăsura  ardelenească şi poştalionul cu cai de pe malurile Dâmvoviţei, până la Dacia 1300 made in România, la nepotul ei, Duster, n-a fost decât un pas. Cine şi-ar fi imaginat acum o sută de ani că vom avea o fabrică de automobile, un brand de ţară, şi o populaţie atât de motorizată, aşa cum avem acum? Puţini, desigur. În lume ţările producătoare de autovehicule se pot număra pe degete. Din fericire, România se află în acest club select, fie că vrea cineva, fie că nu vrea. Pe şoselele proaste ale patriei, zilnic, circulă milioane de maşini, de toate felurile, ilustrând la propriu pasiunea unui popor, repetent la alte capitole, pentu automobile. Foarte mulţi români circulă în maşini fabricate în alte părţi, în mărci mai cunoscute decât Dacia, etalându-şi astfel nivelul şi stilul de viaţă ridicat, epatând, dându-se excentrici, încercând să arate că se deosebesc de ceilalţi, de vulg.  Maşina a devenit un fel de barometru al prosperităţii, care  indică în sus, pe o scară exclusivistă a poziţionării sociale, cu cât maşina este mai tare sau fabricată în Germania sau SUA, cu atât eşti mai deosebit sau crezi că eşti mai deosebit. În realitate, loveşi, mânat de orgoliu acesta prostesc, în  propria industrie producătoare de maşini, creditând ţările din afară. Cea ce apare ca un lucru gratuit, contrar spiritului naţional, şi trebuie corectat. Românul trebuie să cumpere produse româneşti din spirit patriotic şi orgoliu naţional, indiferent dacă produsul este cotat sau nu la vreo bursă selectă de mărfuri ori dacă apare sau nu în vreun top de referinţă. Interesul nostru este să ne promovăm proprile produse, atâtea câte sunt şi cum sunt. Unii, tot mai mulţi, înţeleg lucru acesta, în timp ce alţi, pentru care ţara este acolo unde se simt ei bine, procedează invers, ignorând trendul general şi umplând ţara cu second hand-uri culese de prin coşurile de gunoi ale Occidentului. Mai rău este că şi clasa politică se situează în afara curentului patriotard, invocând cheltuielile de întreţinere şi de reparaţiii, ca şi când cele achiziţionate pentru Guvern sau Parlament, nu s-ar defecta niciodată. Fiindcă şi aici orgoliile sunt nemăsurate. Cumpărarea unei maşini româneşti are avantajul service-ului propriu, realizat în ţară, care alături de preţul său rezonabil şi uşurinţa procurării pieselor de schimb, poate înclina balanţa spre Dacia, în toate variantele ei. Asta ca să nu mai vorbim despre garanţii, asigurare şi de alte avantaje de care poţi beneficia în tara ta.

    Bâlciul deşertăciunilor sau Black Friday

    Cel care vrea să-şi facă o impresie asupra fenomenului Black Friday trebuie să treacă neapărat pe la depozitul vreunei firme de curierat. Nicăieri în altă parte nu poţi avea o imagine de ansablu asupra acestei zile. Zeci de maşini şi de curieri viermuiesc haotic printre miile de colete, pachete, pacheţele, de toate dimensiunile, formele şi culorile, sosite din diverse locaţii, graţie internetului. Aici se întâlnesc dorinţele concretizate ale vânzătorilor cu cele ale cumpărătorilor, care plătesc anticipat cu cardul şi cu binecuvântarea Celui-de-Sus, fiindcă altcineva nu mai este în măsură s-o facă. Sosesc în draci camione tixite de frigidere, maşini de spălat, plasme, telefone, calculatore, cosmetice, haine şi alte zeci de produse, ascunse înăuntru coletelor, despre care nu  ştiu decâ cei care le-au comandat, cumpărătorii, animând oraşele şi satele patriei, chiar şi pe cele din cele mai îndepărtate colţuri ale României. Bulucul mare s-a întâmplat cu o zi înainte, pe internet, când oamenii s-au bătut, pur şi simplu, anul acesta ca niciodată, pentru cine ştie ce produs cu reduceri substanţiale, oferit în număr mare, dar nesatisfăcător, ca întodeauna. Pe partea cealaltă, nici social media n-a stat degeba. Televiziunile, care trăesc din reclamă, informează non stop despre recorduri de vânzări, exemplificâd detaliat ce şi cât s-a vândut sau derulând ameţitor aceleaşi şi aceleaşi spoturile publicitare. Aşteptarea pare să devenit starea principală a unei naţiuni sărace şi nu prea, dacă pune la bătaie atâtea resurse financiare pentru aprope nimic. Spiritul cumpărătorilor de tigăi, la o scară mult mai mare, pare să fi reînviat încă o dată şi să creeze un fenomen psihologic, de anvergură, ca să nu-i zicem zminteală, copiat din afară. Fenomenul în sine depăşeşte graniţele acestei zile, propagânu-se ca o reacţie nucleară în lanţ şi asuprara zilelor următoare spre încântarea marilor magazine, cu stocuri suficente, şi pentru cupărătorii mai puţin norocoşi. Totul e  pus de acest teribil Black Friday, sub semnul lipsei de măsură, a excesului, a risipei de dragul mondenităţii pe altarul păgân al banului, al interesului comercial.