Comerţul electronic, pe internet, cunoaşte un avânt nemaipomenit. Au apărut o sumedenie de magazine virtuale, care comercializeză orice şi care, prin firmele de curierat, îţi aduce produsul acasă, costând, paradoxal, mai puţin decât în magazinele clasice. Comercianţii virtuali oferă bonusuri, reduceri, vouchere, cupoane etc. într-un sistem elaborat, bazat sută la sută pe tehnici de marketing, compensând aşa-zisele pierderi la produs, din reclamă, taxă de raf sau deduceri fiscale, legale.Reduceri substanţiale se întîlnesc la produsele alimentare, la cosmetice, la detergenţi, băuturi, anvelope pentru maşină ori piese de schimb pentru acesta, la saltele şi la multe altele. Totul e să dai căutare pe Google şi să cauţi ofertele cele mai bune, lucru care te scuteşte de timp şi bani. Comerciantul modern ştie din experienţă că omul, prin definiţie, este comod, astfel că el nu face altceva decât să speculeze această înclinaţie, oferindu-i prilejul de a comanda de acasă, din fotoliu său, tentându-l cu o varietate de produse şi preţuri mici. Aşa se face că astăzi, pe drumurile proaste ale patriei, milioane de maşini transportă colete, mici sau mari, conţinând diverse produse, de la electronice la alimentare, de la papetărie la articole de mobilier sau grădină, de la peşte oceanic la suplimente alimentare, care sunt, de fapt, medicamente neomologate, dânnd un avânt nemainîntâlnit comerţului şi circulaţiei banilor. Este ştiut, deasemeni, că români au o grămadă de sărbători şi că în aceste zile comenzile cresc vijelios, proporţional cu reducerile, care sunt foarte diversificate şi care ating cote fabuloase pe internet. Cu aceste ocazii, oamenii acccesează şi alte sevicii conexe, cum ar fi centrele de înfrumuseţare, frizeriile cu progrmări on line, pensiunile, casele de vacanţă etc, de unde poţi comanda on line mâncare, băutură şi, în general, orice. De multe ori, datorită unei publicităţi agresive, de care este răspunzător tot internetul, oamenii năvălesc pur şi simplu în magazine pentru a prinde vreo reducere , fiind dispuşi chiar să-şi cheltuiască bani pe acelaşi produs, multiplicat de n ori. Dispariţia internetului ar echivala cu un dezastru pentru cei mai mulţi dintre noi, dar şi cu un declin economic de proporţii.“Internetul, spunea Dan Chişu, este un bombardament al posibilităţii de a câştiga.”iar Vasile Ghica îl completa ”S-ar putea ca după epoca Internetului, să revină cea de… piatră…”, iar George Prutenu aduga „Internetul este ca un oraş… Este acolo un moşneag foarte isteţ. I se spune Google… E spirt!”
Monthly Archives: decembrie 2014
Carti on line
Nu mi-am închipuit niciodată că voi apuca timpul să citesc o carte abstractă, fără coperţi din carton şi fără pagini foşnitoare de hârtie, cum mi-a fost dat să cunosc şi să citesc cărţile de-a lungul vieţii. Se pare însă că de la închipuire la realitate nu-i decât un pas, şi ceva timp, fiindcă azi am încercat şi lucrul acesta, citind online, dintr-o carte, găsită pe net, într-o bibliotecă virtuală, abstractă şi ea, precum cărţile care o compun. Internetul, am aflat răsfoind câteva pagini de web, a făcut posibilă, înfiinţarea unor magazine şi librării virtuale, din care poţi cumpăra cărţi puse pe un CD sau pe alt suport electronic, pe care le poţi citi sau frunzări direct de pe calculator, care nu ocupă loc şi nu se prăfuiesc precum cărţile de altădată. Nu mai vorbim despre preţurile modice ale acestora ori despre posibilitatea de a ţi le însuşi gratis, descărcând ori piratând, pur şi simplu, editurile, magazinele online de carte sau bibbliotecile virtuale. Ireală îmi apare şi deschiderea generoasă a unor website-uri care oferă gratuit, spre citire, cărţi din literatura română şi universală, acceptând doar să devii membru, fără nicio obligaţie, fără pierdere de timp şi fără disconfortul deplasării la biblioteca publică din colţ, cum mi se întâmpla mie pe vremuri atunci când căutam vreo carte ori doream să citesc una. Cu toate acestea cartea virtuala nu are darul, întâlnit la cărţile clasice, de a-ţi crea senzaţia, deprinderea aceea incontrolabiă, imposibil de reprimat, similară cu dependenţa pe care ţi-o dă drogul, a cititului, lecturiii. În cazul cărţii virtuale, fenomenul pare invers, de respingere, experimentat şi de mine întâmplător, fără să am ulterior dorinţa de a reveni Pe partea cealaltă, camera video, camera de filmat, în general, cunoaşte o recrudescenţă nemaiîntâlnită, în detrimentul cărţii, copiind aceaşi şi aceaşi realitate rece, comună şi respingătoare, netrecută prin filtrul minţii, care face diferenţa dintre cartea scrisă şi imaginea brută. Decădere cărţii, a interesului pentru carte, potenţat doar de câteva apariţii editoriale, aparţinând unor politicieni cunoscuţi, în favoarea mass media, este un semn al decăderii şi decadenţei societăţii româneşti, rămasă fără repere şi valori. Din negurile vremii răzbate , parcă în compensaţie, căldura dogoritoare a viersului arghezian” Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.”
Bătrâna doamnă
De la teleguţa oltenească, la carul cu boi moldovenesc, reprodus splendid de însuşi Nicolaie Grigorescu, în 1899, la trăsura ardelenească şi poştalionul cu cai de pe malurile Dâmvoviţei, până la Dacia 1300 made in România, la nepotul ei, Duster, n-a fost decât un pas. Cine şi-ar fi imaginat acum o sută de ani că vom avea o fabrică de automobile, un brand de ţară, şi o populaţie atât de motorizată, aşa cum avem acum? Puţini, desigur. În lume ţările producătoare de autovehicule se pot număra pe degete. Din fericire, România se află în acest club select, fie că vrea cineva, fie că nu vrea. Pe şoselele proaste ale patriei, zilnic, circulă milioane de maşini, de toate felurile, ilustrând la propriu pasiunea unui popor, repetent la alte capitole, pentu automobile. Foarte mulţi români circulă în maşini fabricate în alte părţi, în mărci mai cunoscute decât Dacia, etalându-şi astfel nivelul şi stilul de viaţă ridicat, epatând, dându-se excentrici, încercând să arate că se deosebesc de ceilalţi, de vulg. Maşina a devenit un fel de barometru al prosperităţii, care indică în sus, pe o scară exclusivistă a poziţionării sociale, cu cât maşina este mai tare sau fabricată în Germania sau SUA, cu atât eşti mai deosebit sau crezi că eşti mai deosebit. În realitate, loveşi, mânat de orgoliu acesta prostesc, în propria industrie producătoare de maşini, creditând ţările din afară. Cea ce apare ca un lucru gratuit, contrar spiritului naţional, şi trebuie corectat. Românul trebuie să cumpere produse româneşti din spirit patriotic şi orgoliu naţional, indiferent dacă produsul este cotat sau nu la vreo bursă selectă de mărfuri ori dacă apare sau nu în vreun top de referinţă. Interesul nostru este să ne promovăm proprile produse, atâtea câte sunt şi cum sunt. Unii, tot mai mulţi, înţeleg lucru acesta, în timp ce alţi, pentru care ţara este acolo unde se simt ei bine, procedează invers, ignorând trendul general şi umplând ţara cu second hand-uri culese de prin coşurile de gunoi ale Occidentului. Mai rău este că şi clasa politică se situează în afara curentului patriotard, invocând cheltuielile de întreţinere şi de reparaţiii, ca şi când cele achiziţionate pentru Guvern sau Parlament, nu s-ar defecta niciodată. Fiindcă şi aici orgoliile sunt nemăsurate. Cumpărarea unei maşini româneşti are avantajul service-ului propriu, realizat în ţară, care alături de preţul său rezonabil şi uşurinţa procurării pieselor de schimb, poate înclina balanţa spre Dacia, în toate variantele ei. Asta ca să nu mai vorbim despre garanţii, asigurare şi de alte avantaje de care poţi beneficia în tara ta.
Bâlciul deşertăciunilor sau Black Friday
Cel care vrea să-şi facă o impresie asupra fenomenului Black Friday trebuie să treacă neapărat pe la depozitul vreunei firme de curierat. Nicăieri în altă parte nu poţi avea o imagine de ansablu asupra acestei zile. Zeci de maşini şi de curieri viermuiesc haotic printre miile de colete, pachete, pacheţele, de toate dimensiunile, formele şi culorile, sosite din diverse locaţii, graţie internetului. Aici se întâlnesc dorinţele concretizate ale vânzătorilor cu cele ale cumpărătorilor, care plătesc anticipat cu cardul şi cu binecuvântarea Celui-de-Sus, fiindcă altcineva nu mai este în măsură s-o facă. Sosesc în draci camione tixite de frigidere, maşini de spălat, plasme, telefone, calculatore, cosmetice, haine şi alte zeci de produse, ascunse înăuntru coletelor, despre care nu ştiu decâ cei care le-au comandat, cumpărătorii, animând oraşele şi satele patriei, chiar şi pe cele din cele mai îndepărtate colţuri ale României. Bulucul mare s-a întâmplat cu o zi înainte, pe internet, când oamenii s-au bătut, pur şi simplu, anul acesta ca niciodată, pentru cine ştie ce produs cu reduceri substanţiale, oferit în număr mare, dar nesatisfăcător, ca întodeauna. Pe partea cealaltă, nici social media n-a stat degeba. Televiziunile, care trăesc din reclamă, informează non stop despre recorduri de vânzări, exemplificâd detaliat ce şi cât s-a vândut sau derulând ameţitor aceleaşi şi aceleaşi spoturile publicitare. Aşteptarea pare să devenit starea principală a unei naţiuni sărace şi nu prea, dacă pune la bătaie atâtea resurse financiare pentru aprope nimic. Spiritul cumpărătorilor de tigăi, la o scară mult mai mare, pare să fi reînviat încă o dată şi să creeze un fenomen psihologic, de anvergură, ca să nu-i zicem zminteală, copiat din afară. Fenomenul în sine depăşeşte graniţele acestei zile, propagânu-se ca o reacţie nucleară în lanţ şi asuprara zilelor următoare spre încântarea marilor magazine, cu stocuri suficente, şi pentru cupărătorii mai puţin norocoşi. Totul e pus de acest teribil Black Friday, sub semnul lipsei de măsură, a excesului, a risipei de dragul mondenităţii pe altarul păgân al banului, al interesului comercial.
Alternative – Produse naturiste
Când sfaturile medicilor se dovedesc neputincioase înaintea durerii, se apelează la aşa-zisele leacuri băbeşti: plantele naturale. Astfel drumurile bolnavilor de la spital, ajung la Plafar, locul unde se vând produse obţinute din plante: ceai, pulberi tincturi, uleiuri volatile, etc. sau la acele magazine naturiste (drogherii), care vând , în plus, cosmetice, creme beţişoare parfumate, pietre, produse de igenă, suplimente sau produse alimentare. Aici găseşti oameni dedicaţi, cu dragoste neţărmurită faţă de profesie, adevăraţi medici de suflet, buni cunoscători ai farmaciei Naturii, cu aplecare faţă de clienţii bolnavi, tineri sau bătâni, de orice condiţie socială, total diferiţi în raport cu practicienii din mediul sanitar ( de obicei, plictisiţi şi blazaţi). Plafar-ul ( de azi sa, aşa cum se profilează de zeci de ani) acreditează pregnant ideia că, pe lumea aceasta, există întodeauna o alternativă dată de Dumnezeu la boală, la suferinţa omului, şi nu numai a omului. Trebuie doar să cauţi, să observi, să cercetezi, fiindcă Dumnezu dă, dar nu-ţi bagă-n traistă. Durerile musculare, datorate procesului de îmbătrânire, netratabile medical, găsesc în plante un remediu binefăcător pe rafturile Plafar-ului, dacă descoperi pe cineva capabil să identifice planta şi s-o recomande. Şi la Plafar-uri găseşti întodeauna pe câte cineva priceput, cunoscător al plantelor, a remediilor pentru durerea de cap, de ficat, de inimă, pentru oboseală, stress, pentru acnee, afecţuni hepatice, pentru, afecţiuni resiratorii, constipaţie, hipertensiune, indigestie, pentru piele, recomandându-ţi, la nevoie, un ceai diuretic, hepatic, aromat pentru copii, gastric, unguente cu extract de flori de nalbă, de gălbenele, propolis şi multe altele. Oamenii preferă Plafar-urile magazinelor naturiste pentru că le asociază cu farmaciile, în primul rând, şi pentru că nu dau senzaţia de bazar, ca drogheriile, în al doilea rand. Şi nu în ultimul rand, pentru personalul de excepţie, dedicat, receptiv la doleanţele celor care le trec pragul, cunoscător al plantelor, cu calităţi de sfătuitori dezinteresaţi. Cea ce nu-I puţin, într-o lume indiferentă şi egoistă, cum este lumea de astăzi.